Parcul National Buila-Vanturarita este cel mai mic parc national din Romania, cu o suprafata de 4186 ha, si se afla in sudul Muntilor Capatanii, pe teritoriul localitatilor Costesti, Barbatesti si Baile Olanesti, intre Varful Buila (1849 m) si Varful Vanturarita Mare (1885 m). Accesul se poate face fie pe drumul national 67 Rm. Valcea-Targu Jiu, fie pe drumul judetean Rm. Valcea-Baile Olanesti.

Puncte de intrare/Acces

Parcul National Buila-Vanturarita are 6 puncte de intrare:

• 3 in Comuna Costesti, unul pe Valea Bistrita si doua pe Valea Costesti: Bistrita, Pietreni-Prislop si Pietreni-Valea Morii;
• 1 in Comuna Barbatesti pe Valea Otasaului;
• 1 in Satul Cheia pe Valea Cheia;
• 1 in Orasul Baile Olanesti pe Valea Olanesti.

Accesul se poate face fie pe DN 67 Ramnicu Valcea- Targu Jiu, fie pe drumul judetean Ramnicu Valcea-Baile Olanesti.
Alegand prima varianta se poate ajunge in parc astfel:

30 Km pana in Barbatesti (sat Barzesti), apoi inspre nord pe Valea Otasaului, 5 km pe drum asfaltat, inca 3 km pe drum forestier, pana la capatul drumului, de unde pe poteca, intr-o ora, se ajunge la Schitul Patrunsa (citeste mai mult…);

38 km pana la Costesti, apoi inspre nord, se poate ajunge fie in Satul Bistrita (7 km pe drum asfaltat), fie in Satul Pietreni (5 km drum asfaltat si 2 km drum pietruit).

Alegand soseaua spre Baile Olanesti, dupa 15 km se pot alege doua variante:

• pe Valea Olanesti, 6 km pana in statiune si 14 km pe drum forestier pana in Cheile Olanesti, trecand pe la cantonul silvic Manzu (7 km);

• pe Valea Cheia, 7 km pana in Valea Cheii pe sosea asfaltata, apoi pe drum forestier. Dupa ce se trece de Schitul Iezer (3 km)- citeste mai mult…, se poate ajunge fie la Schitul Pahomie (8 km)- citeste mai mult…, fie la cantonul silvic Cheia (9 km).

Masivul prezinta caracteristicile specifice reliefului carstic, cu numeroase chei, abrupturi calcaroase, hornuri, strungi si peste 250 de pesteri si avene. Datorita caracterului de insularitate si accesibilitatii dificile, in masiv s-au pastrat nealterate numeroase elemente ale patrimoniului natural: habitate naturale, paduri virgine, numeroase specii ocrotite ale florei si faunei, situri mineralogice si paleontologice, pesteri. Un element de atractie suplimentara il constituie existenta a numeroase obiective cultural-istorice: manastirile Arnota, Bistrita, Horezu, Frasinei, schiturile Patrunsa, Pahomie, Iezer, Bradu, Jgheaburi, bisericile fostelor schituri 44 Izvoare, Papusa, Peri, bisericile rupestre din Pestera Liliecilor, precum si traditiile, obiceiurile si arhitectura traditionala din satele de la poalele muntelui.



In partea de sud-vest raurile Bistrita si Costesti si-au sapat spectaculoase chei intre care este cuprins Muntele Arnota, iar in partea de nord-est raurile Cheia si Olanesti au taiat Cheile Comarnicelor (Cheile Recea sau Cheile Cheii), printre cele mai adanci si mai salbatice din tara, prezentand pe o lungime de peste 1 km cascade, marmite, saritori, pereti apropiati pana la 2 m dar inalti de peste 300 m si respectiv Cheile Manzului (Cheile Olanestilor, Cheile Folea, Valea Rea sau Cheile Raului Sec). Dintre formele de relief carstic ar fi de amintit campul de lapiezuri din Muntele Albu, cele cateva arcade naturale, dintre care “Casa de Piatra” de la Patrunsa este cea mai cunoscuta, precum si “Hornurile Popii” de la Curmatura Builei, abruptul nord-vestic.



Formele endocarstice sunt mult mai bine reprezentate, prin peste 100 de pesteri si cateva avene. Dintre pesterile existente in Parcul National Buila-Vanturarita, 10 sunt declarate arii protejate prin lege:

lilieci pestera_cu_lac /pestera-liliecilor1

Pestera Sfantului Grigorie Decapolitul (Pestera Liliecilor) - citeste mai mult…

Pestera Arnautilor
Pestera Lacul Verde
Pestera Pagodelor
Pestera Munteanu Murgoci
Pestera Caprelor
Pestera Rac
Pestera Clopotelor
Pestera cu Perle
Pestera Valea Bistrita

In cadrul Parcului National Buila-Vanturarita remarcam si manifestarea unui fenomen geologic destul de rar intalnit, in cadrul Muzeului Trovantilor din comuna Costesti, pe DN 67 Rm. Valcea- Targu Jiu (muzeu in aer liber- intrarea gratuita). Rezervatia Naturala Geologica Muzeul Trovantilor are o suprafata de 1,2 hectare si a fost infiintata prin HG nr. 1581/2005, fiind administrata de Asociatia Kogayon, organizatie nonguvernamentala de protectie a mediului care are sediul in localitate.


Termenul "trovant" este specific literaturii geologice romane si a fost introdus de Gh. Murgoci in lucrarea "Tertiarul din Oltenia, 1907". In Miocenul superior (acum 6,5 milioane de ani), in zona in care sunt astazi trovantii era un bazin de sedimentare - o delta. Depozitul de nisip din care apar trovantii se pare ca a luat nastere prin depunerea succesiva a materialului transportat de rauri de pe continent. Odata cu aceste sedimente s-au depus si produsi chimici (carbonati), in exces. Peste primele nisipuri s-au asezat alte sedimente, care le-au presat, apa eliminandu-se prin golurile ramase intre particule, iar granulele s-au tasat. Cand intre nisipuri se acumuleaza o cantitate suficienta de carbonati, prin cimentare ia nastere o gresie, in forme diferite, unele cat se poate de bizare- trovantii. Aparitii spectaculoase si inedite, trovantii au in majoritate forma sferica si elipsoidala, iar cei care sunt uniti au aspectul cifrei opt.

"Costestiul e singurul loc din Europa unde a fost amenajat un parc pentru aceste formatiuni geologice. Trovantii de aici sunt impresionanti prin dimensiunea lor, de la doi-trei centimetri pana la aproximativ cinci metri, dar si prin forma lor", a spus presedintele Asociatiei Kogayon.

Sursa: Gazeta de Sud

dsc05975 muzeul-trovantilor1 muzeul_trovantilor_costesti dsc05979 dsc05976 dsc05980 dsc05973 dsc05970

Relieful muntos, climatul relativ bland, corelate cu pozitia fata de centrele genetice si caile de migratie a florei si a faunei, a determinat existenta unei flore foarte variate, combineand elemente eurasiatice, europene si central-europene, alpino-carpatice, submediteraneene, carpato-balcanice ca si o serie de specii specific (endemice ). In Masivul Buila-Vanturarita intalnim:

- specii periclitate (E) = specii in pericol de stingere (endangered), a caror supravietuire este improbabila daca factorii cauzali continua sa actioneze sau ale caror populatii au fost saracite pana la nivelul critic (ex. Leontopodium alpinum - floarea de colt);

- specii vulnerabile (V) = specii considerate posibil sa treaca in prima categorie in viitorul apropiat, daca factorii cauzali continua sa actioneze; sunt incluse speciile care au populatii in descrestere din cauza supraexploatarii si a distrugerii extensive a habitatelor sau a altor tulburari de mediu (ex. Trollius europaeus - Bulbuc de munte, Dianthus spiculifolius, Daphne mezereum - tulichina pitica, Daphne blagayana - iedera alba);

- specii rare (R) = specii cu populatii mondiale mici, care in prezent nu sunt amenintate dar care se afla sub risc ca urmare a arealului lor restrictiv (Viola alpina -toporas de stanca, Taxus baccata - tisa, Lilium jankae - crin de munte, Lilium martagon - crin de padure, Centaurea atropurpurea - pesma, Pinus mugo - jneapan);

- specii neamenintate (Nt). O alta categorie de specii sunt cele endemice: Centaurea pinnafida, Dianthus spiculifolius, Juniperus sabina.

- In Parcul National Buila-Vanturarita exista 28 de specii de orhidee (dupa Gh. Popescu, 1974): Epipactis helleborine, E. atrorubens, Gymnadenia conopsea, Orchis mascula, Platanthera bifolia, etc. Dintre plantele mentionate in "Lista Rosie a Plantelor Superioare din Romania" (M. Oltean si colab.), in Buila-Vanturarita intalnim Taxus baccata, Pinus sylvestris, Trollius europaeus, Junipeus sabina, Dianthus spiculifolius, Daphne blagayana, Gentiana lutea.

corn_cornus_mas-copy pesma_centaurea_atropurpure omag---aconitum-tauricum picris-hieracioides ienupar_juniperus_communis- gentiana_gentiana_verna-cop crin_de_padure_lilium_marta soc_rosu_sambucus_racemosa-

Ca si in cazul florei, fauna se bucura de o mare diversitate. Multe dintre speciile intalnite aici sunt protejate prin conventii internationale ratificate si de Romania. Dintre speciile existente mentionam:

- Pesti - pastrav, lipan, moioaga, zglavoc;

lipan pastrav

- Amfibieni – salamandra, triton, buhaiul de balta cu burta galbena, broasca rosie de padure, broasca raioasa bruna.

Salamandra Triton broasca_rosie_de_padure_ran

- Reptile – gusterul, soparla de ziduri, sarpele de alun, vipera.

guster soparladeziduri sarpeledealun vipera

- Pasari - fluturasul de stanca, gaia rosie, serparul, acvila tipatoare mica, vanturelul de seara, presura de munte, pietrarul negru, pietrarul rasaritean, ciocanitoarea de munte, ciocanitoarea de stejar, buha, codubatura, cocosul de munte;

pietrar_negru ciocanitoarea_de_stejar codobatura_alba serparul vanturel_de_seara buha

- Mamifere: diverse specii de liliac (mare cu potcoava, mic cu potcoava, comun, comun mic, de iaz, cu picioare lungi, caramiziu, carn, cu aripi lungi), ursul, rasul, lupul, capra neagra, jderul de padure, jderul de piatra, bursucul, cerbul.



Pentru mai multe detalii despre Parcul National Buila- Vanturarita,vizitati:

www.buila.ro